Îmi mai vorbești străino-n gând,
Mai spui cuvinte fără de-nțeles,
Mai arzi cu ochii-ți scăpărând
Și timp și dor, pierdut pe contrasens?

Eu mă oblig ca să te uit acum
Când vinovate vreri si spații definite
Blochează timpul ce-l consum
Ca să te caut, să te vad iubito…

Să nu mă ardă jarul focului iubire
Eu chipul ți-l ascund prin gânduri,
Te uit si mă dezleg de tine,
În fiecare zi dărim eu construite poduri.

Și vocea ta ce mi-o aduc aminte, 
Când vine din ascunse amintiri, 
Mă spală si apoi ma-ngheata
Să cad răpus de razvratiri.

Apoi am să prefac in dulce somn
Tot veacul ce ne stă-mpotrivă,
Să dorm ascuns la sânul tau
Nici tu sa stii, iubita mea captivă. 

Și de vei vrea, in somn, să mă demizerzi,
Să-mi spui că timpul a-ncetat de mult
Iar tot ce noi am fost pe acest Pământ
S-a transformat, râzând, în Univers.