Asezarea lumilor in fagasul timpurilor prezente este indoielnica pentru ca lumea, in general, alege facilul, desertaciunea, aparenta. Tot ce ni se ofera, prin constructia sociala, politica, economica este ghidat de comandamente care nu se raporteaza la suflet, la morala, la necesitate sociala, la respect si valori care ne definesc ca oameni. Nu exista o viziune umana a abordarilor care dau mersul lucrurilor. Se gandeste din ce in ce mai putin, se diminueaza capacitatea de a presimti si simti in acord cu sufletul. Intuitia, al saselea simt, care porneste din „secretul” fiintei umane care o identifica ca parte a Dumnezeului, este zdrobita de malaxorul competitiei si al profitului care indeamna lumea sa aibe si nu sa fie. Conditionarile la care suntem supusi pentru a putea supravietui in acest mediu nu pornesc din inaltul spiritului ci din tenebrele interpretarilor fortate ale factorilor decizionali asezati intr-o piramida a discretionarului: eu vreau, eu decid, eu consider, tu executi. Cei care decid o fac pornind de la necesitati financiare, militare, de dominatie, de putere si control pe care ei le numesc inalte comandamente. Cand banul decide, atunci cine are cei mai multi bani decide. Cand armatele decid, cel care are cel mai sofisticat armament decide. Impunerea unei directii venite dintr-o astfel de zona inseamna distrugerea sufeltului, armoniei, echilibrului si mai ales consumul accelerat al planetei Pamant, baza exeistentei noastre. Unde vom pleca atunci cind nu ne va ramine decit ruina determinata de deciziile celor carora le suntem martori muti sau executanti de serviciu? Deprinderile insinuate prin programe bine puse la punct in absolut toate sferele socialului pentru a determina un comportament asteptat, creaza masa critica necesara unei situatii total opuse spiritului uman care face posibil ca orice mizerie sa fie considerata necesara. Ceea ce se induce pe de o parte si se percepe pe de alta parte, la nivel emotional, acolo unde au loc majoritatea atacurilor asupra fiintei umane, nu face decit sa ucida sentimentele care dau valoare fiintei umane. Emotiile coplesesc sentimentele, le substituie si in consecinta, acel comportament predeterminat actioneaza in directia dorita. E din ce in ce mai greu sa iti pastrezi conditia de om.
Va doresc numai bine tuturor!
Be the first to comment on "In furcile unei societati care consuma umanul"