Normal că trăim criză a sistemului, la nivel mondial. Și explicația e simpla: tot ce se face se face fără SUFLET. Nicio orinduire socială nu se ridica macar la nivelul organizării juste a omului de neanderthal, ucis de homo sapiens, adică noi. Și culmea: dacă urmariți structura craniana a nenderthalianului veți constata că ii lipsește cortexul prefontral, ceea ce unii cercetători numesc creierul divin. Ce folos că sapiens îl are dar nu-l folosește și trăiește de atâta amar de vreme fricile creierului limbic care a creat lumea de azi? Prevalenta creierului limbic – depozitarul emoțiilor, fricii, agresivității – este evidentă în lumea de azi. De cind s-a ințeles că frica stapânește masele, se joaca această carte la nivel mondial (vezi războaiele transmise în direct la tv) prin modul de organizare și conducere socială. Deși frica nu există în realitate: este o proiecție a minții asupra unor evenimente din viitor care de fapt nu se intimplă niciodată. Frica este o sublimă cale de manipulare folosita prin legi, conditionari etc. Este un mijloc de acțiune exclusiv al puterii. Mai e o cale, liberă de frica- colaborarea, armonia orizontală, specific feminină, opusa ierarhiei, exclusiv de tip masculin. Mușchii au facut ca spaimele creierului limbic să ia și să impună puterea în toate formele ei, premiza dezastrului. rezultatul: eșec total! Crizele vin din reinterpretarea la nesfârșit a acelorași premize. În cazuri de criză, iar acum dominantă este frica de moarte, sapiens devine evlavios. Își aduce aminte ca poate fi și altfel și își face promisiuni pe care știe că și le va încălca. Asta face cel mai bine in ultimii 2000 de ani de când distruge planeta și pe sine, făcând ca istoria lumii să fie un cuprinzător necrolog. Soluția problemei nu va fi la nivelul creirului limbic ci a neocortexului și cortexului prefontral – creativitatea, frumusețea, visarea lumii intru ființare. În definitiv fiecare este ceea ce alege să fie.

Numai bine tuturor!